Saying sorry doesn’t mean there isn’t guilt and forgiving doesn’t mean the pain is gone.
Acum 2 ani pe vremea asta mă întâlneam cu M. de câteva ori săptămânal și planificam, făceam strategii, desenam wireframe-uri, ne gândeam la personas și pains și râdeam, râdeam mult de tot, de obicei de mine. :) M. venise la început de septembrie cu o idee mișto – citez “ce-ar fi să facem un site de recomandări cu ce să faci cu kinderul în oras”. Eram tată de 4 luni. Au urmat apoi câteva săptămâni de interviuri și pe 15 Decembrie proiectul era online. Dar povestea asta am mai spus-o.
Au fost doi ani frumoși, UrbanKid.ro a crescut (dar nu chiar așa cum speram noi), s-a redefinit și chiar dacă nu generează venituri mari, satisfacția de a avea un proiect mișto al nostru care uneori mai dă câte o idee buna unui parinte sau aduce veselie unui copil e priceless. E haios că fără să îmi fac din asta un obiectiv, proiectul crește (dpdv teme abordate) o dată cu fata mea care acum are 2 ani și 4 luni.
N-aș fi putut niciodată să ajung aici fara M. Suntem diferiti și ne completăm. Eu sunt mai cu capul în nori, idealist, naiv – el este mult mai pragmatic și are ceva genetic anti-bullshit. S-ar fi dus de mult în bălării proiectul fără acest echilibru.
Din varii motive M, a ales sa rămână anonim, și așa a apărut Uncle M. – eu aveam să fiu “fața” proiectului pentru public și evenimente. Întotdeauna am regretat că nu ne putem afișa public ca o echipă deși multi cunoscuți știau cine este. Fără un contract de care s-a ocupat exlusiv M, proiectul nu ar fi supraviețuit. Acum câteva luni M. s-a retras din UrbanKid.ro și a pornit altceva.
Ieri seară UrbanKid.ro a câștigat - Premiul I - la Webstock Awards, secțiunea Publishing.
Wow! Am înscris proiectul la Webstock pe ultima 100m și nici în cele mai frumoase vise nu credeam că o să câștigăm. Prin urmare nu am vorbit între noi- nu ne-am pregătit pentru un eventual premiu – ce facem, urcăm pe scenă împreună, își divulgă Uncle M. identitatea, etc? Am mers la Webstock for fun și pentru workshop-uri. Și a fost fun, până l-am auzit pe Andrei rostind numele câștigătorului. Moment în care mi s-a tăiat respirația și au început să îmi tremure picioarele. Am urcat pe scenă împreună cu Roxana (chief editor UrbanKid.ro din octombrie 2010). Fără bullshit chiar am fost super-suprins că am câștigat așa ca am întrebat sala: cine a auzit de UrbanKid.ro inainte de Webstock? Cred că 3/4 din mâini s-au ridicat. Speechless.
Daca aș putea să fiu din nou pe scenă aș continua: Aș vrea să îl invit pe scenă (daca va dori să vină) pe Uncle M, cel fără de care acest proiect nu ar fi existat. Aș vrea să îi mulțumesc și lui Vivi Floricica pentru primele sute de articole, Roxanei care face o treabă excelentă și tuturor celor care au contribuit la acest proiect.
Daca ar fi urcat sau nu M. pe scenă chiar nu are nici o importanță. Faptul că m-am întors în sală fără să zic nici o vorbă despre el este în schimb impardonabil. Nu am nici o scuză. Pur și simplu m-am pierdut cu firea și pe fondul anonimitatii lui în acest proiect mi-am scos din cap complet implicarea lui și nu l-am dat de gol, nici măcar pe scenă.
M, nu mai am cuvinte. Nu o meritai, nu o meritam. Am greșit grav și am stricat un moment important. Vrei să urci tu pe scenă la Internetics, te rog?
Mi-aș dori să fac o magie și să dau timpul înapoi sau măcar să fac ceva astfel încât toată sala de la Webstock Awards să știe povestea de mai sus. Mă ajutați cu un RT?
